4 septembrie 2019
După patru zile pe drum, schimbăm direcția spre nord, către ținutul norvegian. Ultima noapte am petrecut-o în Copenhaga, iar de aici urmam ruta spre Hirtshals (Danemarca), de unde trebuia să luăm ferryboatul pentru a traversa Marea Nordului și a intra în noua țară. Biletele le-am cumpărat online la prima oră a dimineții de aici. Totul e foarte bine pus la punct, începând cu linia de așteptare pentru îmbarcare până la ordinea și disciplina de pe vapor. Spațios și amenajat cum se cuvine (restaurante, magazine), ferryul te poartă timp de trei ore spre colțul îndepărtat și imperturbabil al lumii.
Și am ajuns pe tărâmul norvegian. Ce am observat diferit, prima dată, au fost casele. Majoritatea făcute din lemn, îngrijite în alb, portocaliu sau roșu sângeriu. Unele dintre ele au pe acoperiș iarbă, sau mai bine spus, acoperișul e făcut din verdeață. Am aflat ulterior că acest sistem inedit este unul vechi și are ca scop stabilizarea casei (datorită greutății mari a pământului cocoțat sus) și buna izolație a acesteia care rezistă foarte bine în timp. După care am observat mașinile. Da, cum era de așteptat, Tesla este peste tot. Asta și pentru că statul încurajează și ajută cetățeanul la achiziționarea unei mașini electrice, iar serviciile de încărcare sunt foarte bine puse la punct și le găsești la tot pasul.
Vremea în Norvegia? Când soare puternic, când ploaie măruntă și rece. Fiind septembrie, eram pregătiți pentru orice fenomen. Peisajul abundă de lacuri și ape curgătoare, munți vechi și erodați, mușchi, licheni și verdeață cât cuprinde. Uneori, aveam impresia că drumul ne poartă prin hotare nelocuite, bântuite chiar. Popasurile din pustiu aveau toaletă încălzită, duș, uși electrice și poate prea multă tehnologie dacă e să fim cârcotași.
Următoarele trei nopți urma să le petrecem lângă Jørpeland (provincia Rogaland), într-o căsuță în pădure cu vedere la fiord. Am rămas uluiți când am ajuns la destinație. Totul era așa de cozy, înconjurat de liniște și tihnă. Obosiți cum eram, ne-am făcut culcuș rapid. Și abia atunci am observat… Baia era afară, iar dușul amenajat chiar în natură… Nu ar fi fost o problemă dacă era vară. Dar acum, temperatura nu se ridica peste 5 grade și ploaia mocănească începea să ne sperie de-a dreptul. Așa că am lăsat grijile pe ziua de mâine și ne-am culcat.
5 septembrie 2019
O zi bună pentru primul nostru traseu din Norvegia, și anume, celebrul loc denumit Preikestolen (Pulpit Rock). O rocă spectaculoasă de 604 m cu vedere la Lysefjord. Traseul durează în jur de 4 ore jumătate dus-întors (7,6 km), cu o diferență de nivel de 350 m. Potecile pleacă din parcările amenajate, două la număr, și se intersectează destul de rapid. Urcarea este susținută la început, cărarea fiind alcătuită din niște trepte amenajate din piatră. Traseul te poartă inițial printr-o pădurea de pini, traversezi un tinov, continui pe marginea unui lac, ajungând în cele din urmă în zona stâncoasă.
Când am ajuns la cliff trail-ul mult așteptat (adică poteca care merge chiar pe parginea prăpastiei), am intrat într-o ceață densă. Ce abrupt să mai vezi, ce senzații tari să mai simți când ceața te-a învăluit? Am mers mai departe cu speranța că se va lumina orizontul și am ajuns în punctul final la marginea stâncii. O singură fotografie am făcut, după care ne-am întors într-un loc mai adăpostit și am așteptat. Am așteptat ca spectacolul din jur să prindă contur. Și așa s-a și intâmplat.
Fiind unul dintre cele mai cunoscute obiective din Norvegia, Preikestolen are parte de mulți oaspeți, traseul fiind aglomerat chiar și pe vreme rea. M-am mirat când am văzut un grup de chinezi cu umbreluțe și papuci de oraș cocoțându-se pe stâncile impunătoare pentru un selfie bun. La polul opus erau hikerii de meserie, pe care îi deosebeai rapid după îmbrăcăminte, comportament și viteza mare de deplasare. Și mai eram și noi doi. Bucurându-ne de fiecare priveliște și moment.
Coborârea a fost rapidă sub picăturile răzlețe din cer. Când am ajuns la mașină ploua de-a binelea. Bucuroși de primul nostru contact real cu minunățiile Norvegiei ne-am îndreptat încrezători spre cazare.
6 septembrie 2019
Zi de lenevit în căsuța din pădure. Și ceva pescuit în apele fiordului. Am reușit să facem chiar și dușul în natură, combinat cu puțină saună (da, aveam și așa ceva la subsolul cabanei). Per total a fost o zi de relaxare, revenire și de pregătire a ceea ce va urma…
Vezi aici itinerariul complet al călătoriei noastre.
Ghidul după care ne-am trasat obiectivele îl poți descărca de aici.
